IERI, AZI, MÂINE

Ieri, am lăsat pe trupul tău săruturi,
Le-am pictat cu buzele pe nuri,
Să întinez podoabele naturii tale sfinte,
Mi-ar trebui o biblioteca de cuvinte.

Azi, cercetez ce am pictat cu foc,
Șterg tot ce am pictat, cu atâta artă,
-Iubite, spui, ce faci, îmbracă-mă la loc,
Sau ți s-a făcut cumva de ceartă?

Abia aștept să îți închei prologul,
Pe palmă ta eu îmi depun sărutul,
Și că să-ți ieși puțin din minte,
O plimb iscoditor în locurile sfinte.

Cuprinși de patos în zgomote ciudate,
Într-un final îndepărtat facem amor,
Curând iau foc și buzele îngemănate,
De-atâta așteptare, de-atâta dor.

Mâine, voi fi din nou în gândurile tale,
Şi-n inimă, voi sădi o flacără nemuritoare ,
E chiar iubirea ce mă rănește și mă doare,
Tu, nu vei putea nicicând să frângi aceasta floare.

By Dan G
12 Iul 2018