ÎMBĂTRÂNESC ÎN FIECARE CLIPĂ

Îmbătrânesc, în fiecare clipă,fără tine,
Se scurg tăcute, reci, secunde-n mine,
Mi-e sufletul vioara spartă în două,
Ce noaptea se jeleste când e luna nouă.

Îmbătrânesc  gândindu-mă mereu la tine,
Oare ce faci, oare ai mâncat, ai zilele senine ?
Mi-e dor de tine, de ce ar trebuie să fie,
De serile când ne desfătam-n veselie.

Îmbătrânesc, in fiecare clipă fără tine,
Am inima de piatra arsă ascunsă bine,
Mi-e dor, să-mi fii la vioara mea arcuș,
În suflet meu, să-ți faci din nou culcuș. 

Îmbătrânesc, haotic, disperat, năuc ,
Fără tine, nu știu să merg, de ce să mă apuc,
Tot ce e bun, frumos mă lăsa rece 
În fiecare tic-tac , de ceas,ce trece.

Îmbătrânesc, cu ochii-nlăcrimați, absent,
Căci fără tine, la viață nu știu să-i spun prezent,
Mi-e dor de dor, de-un cuvânt şoptit,
În care îmi spui, hey, chiar ești iubit

Îmbătrânesc, cu mintea dusă în zenit, De dorul tău, vad lumea-n gri-cernit,
Îmbătrânesc, scriind aceste rânduri,
Hai vino, mă săruta, nu zăbovi pe gânduri.

De DAN G