Pe sine Dumnezeu sa întrecut, femeie,
Când trupul ți-la zămislit din astre,
Un chip de înger ți-la dat în zestre,
Să fii mereu a vieții omeniri cheie.
Pe tine Dumnezeu te-a modelat din lut,
Ca, ziua când privesc năuc spre tine,
Să fiarbă sângele turbat în mine,
Iar noaptea să mă duci în absolut.
Pe tine Dumnezeu te-a creat așa frumoasă,
Dar frumusețea, nu uita, e tare trecătoare,
Prea te bazezi pe ea, în viața asta capricioasă,
Tu viața ți-o trăiești doar în plăceri ușoare.
Dumnezeu te-a făcut să fii femeia ideală,
Cu suflet bun și un trup frumos de fată,
Dar uneori mai face Domnul și greșeală,
Lăsându-te să crezi că ești femeia fatală.
Ai fost dorita și te-ai dat oricărui trecător,
Căci Dumnezeu te-a pedepsit, lăsându-te cu dor,
Să nu cunoști, nicicând, Iubire preacurată,
Degeaba plângi acuma, ai fost și ești " o depravată".
By Dan G
15.10.2015
