SCRISOAREA...

Am primit astăzi scrisoare,
în care îmi spui ce mai faci,
când privești înapoi, taci... 
vorba spusă aiurea te-doare.

Citesc cu glas tare scrisoarea, 
să-nțeleg cât mai bine răvășul, 
vorbele nu-ți sunt prea ușoare, 
simt cum mă-nvăluie râsul.

Încet, dai forme ciudate tristeții, 
îți simt ușor, ciuda și orgoliu rănit, 
mândria te-aduce în pragul furii, 
căci frumusețea-ți s-a mai ofilit.

Degeaba te simți-n trup tinerică, 
timpul curge, încet, fără veste, 
bărbații nu te mai văd frumușică, 
ai vrea să reîncepi vechea poveste.

Citind, îmi curg vorbele așa de firesc, 
gândurile îmi fug la povestea de amor, 
hohote de râs simt cu mă năpădesc, 
îmi vin-n minte  jurăminte uitate ușor.

Inutilă scrisoarea, e mult prea târziu, 
chiar dacă uneori vroiam să te văd, 
când fără tine cerul îmi era cenușiu,
dar,te-am uitat, sufletul mi l-am salvat. 
                         By Dan G 
                        10.02.2016