miercuri, 30 septembrie 2015

PE MULTE DRUMURI

Pe multe drumuri

Pe multe drumuri, pe multe, se-ncearcă
gândul spre tine. O, sfârşitul acela de zi,
peste care căzură grabnice brume!
În grădina mea florile
spre alte foarte înalte poieni tânjind
mai invocă şi-acum
lumina ta fără de nume.

Unde dormi astăzi - nu ştiu. Nici un cântec
nu te găseşte. Astăzi
tu eşti unde eşti. Iar eu aici. Depărtarea
a pus între noi carul cel mare pe cer,
apele-n văi, focul în noapte pe dealuri,
şi pe pământ a pus anemone şi patimi
cărora ziua nu le prieşte.
Ca o poartă s-a-nchis.
Nici un semn nu străbate
vămile, vămile.

De Lucian Blaga

NU ÎȚI CERȘESC IUBIREA


Nu doresc, Doamna, să-ți cerșesc iubirea,
Amarul meu mă arde, e iad trăirii mele,
Nu îți cerșesc nici trupul, nici dulcea sărutare,
Și nici sărutul meu fierbinte, să ardă peste ele.

Căci nu sărutul, ci inima, iubirea găzduiește,
Oricât ai fi de bună, de ai rănit, rămâne rană ,
Tu, dă-i iubirea, acelui om care te iubește,
Acum, nu altădată, tu nu mai ești o fetișcană.

De vrei să fi iubită, iubește cu pasiune,
Iubește omul, sincer, ce îți arată afecțiune,
Nu omul fals, ce poartă masca unui macho,
Ce vrea, să te dezbrace, să-ți vadă goliciunea.

E trist, să fi dorită tău doar pentru corp și carne,
Iar sufletul tău,Doamnă, să fie rupt de doruri grele,
Ascultă deci iubito, acum în clipe rele,
Nu vreau, nu îmi doresc ca să-ți cerșesc iubirea..!

BY DAN G :Iunie 2013

SONET X

Sonet X

Mi-am pus dorinţi în stele căzătoare
Şi mii de valuri tainic ţi-am trimis
Ca să te smulg din lumea trecătoare
Şi să te ’nalţ cât mai reală-n vis.

Tu însă rătăceşti printre meduze,
Plutind pe marea care ne desparte,
Şi cu sărutul vântului pe buze
Din val în val te faci tot mai departe.

Dar depărtarea nu e un obstacol
Iubirea când răspunde cu iubire
Şi când auzi al stelelor oracol
Vestind că te întorci din nesfârşire.

Când ieşi din existenţa ta banală,
Lumea de vis devine mai reală.

De Nicolae Silade

NOSTALGIE


Mă plimb năuc pe străzile întunecate,
Cu ochii plini de lacrimi îngheţate ,
Stelele ne plâng, cometele sunt a lor lacrimi,
Cad pe pământ, arzând pline de patimi.

Străzile pustii, încet, încet în noapte amorțesc ,
Umblu hai-hui, plângând, mă tot gândesc,
De ce îmi mai apari în vise dureroase,
Doar ai plecat la jocurile tale secretoase.

Luciri cumplite, ascund a ta privire,
Îți este foame și sete de iubire,
Și tu, vulcanică și cam prea libertină,
Îți place să surâzi discret ca o felină.

Și ca un fluture de noapte zbori spre astre,
Căci Lucifer te-ncântă cu flăcări, vii, albastre
Vrăjită de-a lui farmec, te arzi ca o făclie,
Ce tristă e clipă când vezi că te-a vrăjit o molie.
Sunt singur, trist și nostalgia a pierit,
Indiferent, nu-mi pasă că n-ai mai venit !
Nu mă gândesc la tine, rămâi acolo printre stele,
Iubirea ta,absentă,nu mai e scopul vieții mele !

BY DAN G

* * *

ma atingi
ma doare
nu ma atingi,
sufar...!

urasc
durerea
si firimiturile
iubirii
cu care incerci
sa mi-o potolesti.

stii ceva,
eu plec,
dar tu
recheama-ma !

(liliana kaltakis)

DANSEAZĂ CU MINE


Dansează cu mine,dansează,
Pașii îi știm,îi știm pe dinafară,
Strânge-mă-n brațe,strânge-mă tare,
Pănă mă doare.Vreau să mă doară.

Zdrobește-mi așteptările de pieptul tău,
Să mă preling lichidă în amiază
În palmele tale pe mijlocul meu,
Dansează cu mine.Dansează.

Dezbracă-mă de gândurile toate,
Exfoliază-mi din iris orice privire
Și dezlipește-mi sentimentele de trup
Ca pe un rod care-i prea greu.

Pentru un ram atât de subțire,
Descheie-mi iubirea de la gât,
Ca pe un nasture ce aiurează,
Dansează cu mine,dansează.

Dă-mi jos ruginita rotulă ce vânt
Îmi răstoarnă spre glezne
Și-nfipți pe jumătate în pământ,
Dansează cu mine prin bezne.

Dezbracă-mă de soartă ca de un blestem,
Luminile din gene ude,bea-le,
Golește-mă de cântul care mai pulsează
Și desfrunzește-mă de vise și petale,
Dansează cu mine,dansează.

Dezbracă-mă de tot ce sunt,
Despride-mi din trup fiece rază
Și stoarce-mă de ploi și de cuvânt
Dansând cu mine.Dansează.

Adună-mi din coapsa rodul nerodit
Fatal,prin tine,niciodată,
Și să dansăm.E tot ce contează.
Dansează cu mine,dansează.

Și-astfel,eliberată de toate și usoară,
Din mâinile tale care-ncep să mă doară,
Din palmele tale doar abur rămasă curând,
Respiră-mă,să mă așez în lutul tău
Ca într-un giulgiu scump,dansând.

De Cezara Stanca

M-AM OPRIT LÂNGĂ TINE


Am căutat mereu umbra genelor
pe un obraz. Am căutat-o prin geografia
răsăritenelor și apusenelor
basme. Și n-am găsit-o.

Numai tîrziu am găsit-o aci. Aci,
în patria mea, la seminția mea.
M-am oprit lîngă tine, cînd tăcerea ta
mi-a spus : „Nu mă atinge !’”.

M-am oprit lîngă tine,
descoperind că părul tău e o flacără
pe care vîntul n-o stinge.
Și lîngă minunea cea mai simplă
am stat cum se cuvine.

De Lucian Blaga

CÂNTEC DE NOAPTE

De-acum îngroapă-ţi clipa în braţe dulci de noapte
şi-n aripă de înger în vis să o transformi,
la uşă-nchide toamna şi clipele deşarte,
coboară-mi-te-n suflet, acolo să adormi.
şi ochii-ţi trişti în care m-ai rătăcit de-o vreme
să-i vindec cu duminici ce se vor intâmpla -
o noapte, doar o noapte, iubirea-mi să te cheme
ca şi când nu mai este pe lume-altcineva!
în zori, când ne va smulge lumina dintre vise
şi-ai să te rupi din mine pupilele-mi stingând,
îmi va rămâne gândul că am trăit o clipă
minuni pe care alţii nu le-au trăit nicicând.

Tărchilă Nina

FEMEIE DE FUM

Femeie de fum,
femeie de vis,
mă cauţi mereu
ca un proscris
şi mă tem
că n-am zis
şi că nu m-am decis
sărutând paşii tăi
să ma duc pe-alte căi,
nevăzute văpăi
să cuprind-ochii tăi.

Femeie de noapte,
femeie de stea -
sunt corola ce plânge
fără să vrea,
sunt lumina ce cată
spre asfinţit
răpind lumii culoare
şi nemărginit,
sunt aromă de şoapte
şi dezmierdări,
neştiute silabe
de sărutări.

Trec mereu
peste mânile tale.
Ciudat !
Nu mi-ai spus
că mi-ai sărutat
umbra fugară
şi tâmpla tăcând
când eu te voiam
al dorului cânt.

Femeie de fum,
femeie de vis,
mă întorc din păcat
să te aflu în scris,
fiecare cuvânt
să-l aştern în eter
să uit să mai mor,
să uit să mai cer…

Lelia Mossora
10 sept 2010

CLIPE ADORMITE

într-o oază de tăcere
mi-ai adus
un gând de miere
într-o clipă neștiută
și atât mereu de …mută
ai iar despletit iubire
peste umbre în NEȘTIRE.

azi ne doare fosta noapte
eu și tu… o carte veche
o … nicicând dar…
azi pereche,
un sărut între perdele
ce erau atât de grele,

tot cuvinte ce ne-au fost
și-au rămas…. un adăpost
pentru mult singurătare,
pentru visele mai… toate,

drumuri într-o ploaie rară,
si… o umbrelă… dintr-o seară,

trandafirii uzi de ploi
furați dar…
atunci și-acum
ar putea
să ne mai pese
de ieri .. gândurile dese,
azi mirese
NEnuntite,
ieri… doar clipe adormite.

ieri
umbrelă neagră-n poartă
care visul e toartă…

ieri UCIS,
astăzi AFLAT.

un cuvânt
departe
dar…
semn ascuns sub…
felinar.

Lelia Mossora
29 septembrie 2015

marți, 29 septembrie 2015

TOTUL E FUM ȘI TĂCERE

Strâng seara în suflet la mine
 resturi de sentimente ucise
mi-e milă de sfârşituri de surâsuri ,
de privirile chiorâșe, de nesomn.

îmi voi smulge inima din trupul
bolnav de iubirile trecătoare, plătite
şi voi păşi năuc între două femei
venite de nicăieri la colțuri de stradă.

Una vrea ceva să aprindă o țigară
până apuc să i-o aprind, ea mă sărută
brusc simt buzele tale cu gust de mentă
şi totul se termină înainte de a-ncepe ceva.

Sunt anumite lucruri peste care nu pot trece
de câte ori îmi aduc aminte de degetele tale
care mă atingeau perfide în cele mai tainice locuri
şi te lăsam bucuros să mă-nveți Kama-Sutra..

Îmi voi aminti mereu despre dragostea ta ciudată
ai fost femeia care cu greu poate fi uitată
acuma mi-e milă cât de rău ai ajuns
 de problemele tale care nu se isprăvesc..

Totul e fum și tăcere, iubirea mea ai ucis.

By Dan G
29.09.2015

PLOILE MELE..

Ploile mele gri cenușiu sunt cuvinte nespuse
Culese din doruri de tine ce mi pun la suflet cătușe ,
 Le port ca un condamnat , cu privirea la cer ridicată,
În Iad aş face popas,să mă iubești încă odată.

Ploile mele-n toamnă, sunt doruri ce mă doboară,
Ploi melancolice mustind de dorinţă,
Să te-alint,mă rog cu privirea la cer ridicată,
Ascunde-ma în al tău anotimp,când toamna s-arată;

Ploile mele de lacrimi, sunt ale mele buze crăpate ,
Uscate din vise de dor şi de mult nesărutate ,
La ploaia din nori, mă rog ,cu privirea la cer ridicată,
Viață să-ți fie rotundă, inima ta, împăcată!

Ploile mele de lacrimi, sunt ale mele şoapte curate ,
Spuse din suflet, de sărutările tale uitate,
În inimă le port ca un dar, cu privirea la cer ridicată,
Mă rog, lui Dumnezeu să-ţi dăruiască o alta iubire adevărată.

By Dan G
12 Septembrie 2015

MI-E TEAMĂ


Mi-e teamă să îți scriu un ultim poem
 am sufletul gol în răceala de gheaţă
  ce sa lăsat tiptil din smaraldele ochilor tăi
tăind cu lama unui pumnal firele dintre noi.

Mi-e teamă că sunt mort, dar și viu totodată
legat cu lanțuri ce nu mai cad niciodată
sunt prea gol, prea mult și prea năuc
 să mai pot, să mai vreau iubirea ta încă-o dată.
Mi-e teama ca mă pierd ca un șuier de vânt
în marea învolburată ce se ascunde în privirea ta,
știu prea bine puterea ascunsă a ochilor tăi
cu o privire poți îngheța, deșertul Sahara.

Mi-e teamă să-ți mai sărut căușul palmelor
să-ți sorb nectarul sau veninul din gură ta caldă
Dumnezeu nu ma înzestrat cu-o inimă de schimb
Mi-e teamă că doctorii nu vor putea să o mai cârpească.

Mi-e teamă de nopțile iernii care se-apropie
și fantomele iubirii noastre, de mult, apusă
își vor face veacul pe perna udă de lacrimi
jucându-se de-a baba-oarba cu gândurile mele.

By Dan G
29 Septembrie 2015

FEMEIA

Femeia e un cântec romantic,
creată cu gingășie şi talent,
un suflet plin de armonie ,
uneori prea greu de înţeles…

FEMEIA e o mare: adâncă
, schimbătoare , vibrând la
unison cu valul iubirii,
uneori prea greu de pătruns…

FEMEIA e o vioară ,
un Stradivarius plină de fericire,
e linişte sau e furtună,
bărbatului care o ţine în braţe
şi ştie cum s-ai vorbească,
 să-i atingă strunele sufletului…

FEMEIA e mamă, iubită sau soră ,
cea care poarta lacrimi şi griji,
emoţii necontrolate, e bucurie în zori,
 e,, Pasărea Măiastră" a lui Brâncuși.

FEMEI e sarea și zaharul vieții,
e misterul surprinzător, plină de dor,
e curcubeul iubirii nemuritoare,
e pântecul ce poartă esența vieții.

FEMEIE mă aplec, mâna să ți-o sărut,
 mereu să ai lângă tine bărbatul,
care să-ţi dăruiască iubire,
 să-i dai fericirea ta feminină în fiecare clipă ,
 în fiecare zu, pentru o veșnicie .

By Dan G
30 August 2014

O STRADIVARIUS DE

O Stradivarius de femeie

Nu sunt poet iubito,
Nu sunt un Labiș, nici un Minulescu ,
Să știu așa frumos a scrie,
Frumoase versuri de  iubire.

Sunt doar un om rând ,
Un visător boem,
Un pic romantic și sentimental,
Un om ce te adoră în stil stelar .

Ești zveltă,esti frumoasă,Doamnă,
O Stradivarius de femeie esti,
Cu părul tău de grâne coapte,
Cu ochii verde pal și mari.

Plutesc în ei,
Nu mai doresc la mal.
O viață aș sta-n ei.
Să te ador lunar.

Din părul fin ca aurul topit,
Mi-aș face strune la chitara,
Să-ți cânt un solo de  iubire,
Cu vorbe dulci, adevărate .

Din scumpa ta vioara,
Răspunzi cu alte vorbe de iubire,
Și din doi soliști, stingheri,
Formăm un duo în amor .

Sunt mut de fericire,
Când la telefon
Îmi spui:
IUBITE!

Mă înroșesc,emoționez,
Rămân năuc,
Cu greu răspund;
IUBITO !

BY DAN G

CHEIA CĂTRE INIMA TA


Am urcat munții să caut cheia către inima ta,
Era săraca, pe atunci, singură, tristă, abandonată.
Când mai aveam un sigur pas să pun mâna să-o apuc ,
Un înger mi-a șoptit,, Ai grijă de ea, nu fii năuc. "

Trezit ca din vis, în gând, m-am întrebat,
Cum o fi mai bine, să-o culeg neapărat,
Sau să aștept să fiu de tine iubit ?
Până să apuc să-mi răspund tu mi-ai zâmbit .

Veneai încet , fredonând un cântec de jale,
Ce să fac Doamne, aștept sau îi ies în cale?
N-am strigat să nu te sperii, înapoi ca să fugi,
Ai ajuns lângă mine purtând cunună din mure și rugi.

În tăcerea mi-am cuibărit sufletu-n palmele tale,
Cu-n zâmbet discret ridici ochi să mă vezi,
Te-ai apropiat și mai mult, pășind cam agale,
Ai șoptit -,, Hei străine în iubire, tu crezi?"

 Am deschis larg ușa sufletului aşteptându-ți chemarea,
Ochii tăi umezi și mari mi-au fermecat privirea,
Năuc cad în genunchi în fața ta ca-n filme,
Inima mi-a luat-o înainte și ți s-a așezat în palme.

Gânduri, albe, îmi trec în galop ca inorogi ,
Fugind către tine să-și primească zălogi ,
Dar tu eziți, te-ai ascuns după un nor,
Nu mai vreau cheia aruncată, de tine, într-un ponor.

Aștept,doar aștept...
Altfel nu știu cum să te găsesc.

By Dan G

NU MĂ LASA...

Iubito, nu mă lăsa ca dorul,
Să mă mai macine nicicând,
Ci să cred cu-atât mai tare
Cu cât mă adori mai mult!

Nu îmi lăsa în suflet teama,
Nu îmi lăsa aleanul ,spaima,
Să-mi bată inimă prea tare,
La niciun moment ascuns.

Mereu îți voi dori cumplit,
Trupul tău cel zvelt ,și magic !
Am să-l pot privi puternic
Cu ochiul meu cel legiuit!

Fă îndrăzneala mea senină,
Să-l iubesc în orice fel.
Tu, cea care ești în mine,
Să mă iubești ,să mă adori.

Căci în iubirea ta,curată
Trăiesc, mă duc ,
Să-not mereu în ea.
C-un suspin mai delicat.

Și din pasiune pentru mine,
Tu vii zâmbind în fața mea!
Cu părul auriu în vânt,
Și-n ochi-ți marilucește luna.

By Dan G
2o.12.2013

PLOUĂ

Plouă ca într-un cântec trist
mai străveziu ca niciodată
în suflet, în inimă îmi plouă
degeaba am agăţat aseară,
la geamul tău - iubirea.

Plouă şi gândul mi se duce
ca pescărușul peste lacuri
zburând în taină şi lumină
purtat de dorul meu de tine
să lase în calea ta-iubirea.

Plouă, mi-e timpul desfrunzit
melancolia toamnei m-atinge
în palma vieții tu mi-ai fost regină
ai fost un înger și un demon
cu lacrimi calde am cuniscut iubire.

Te-ai dus cu fluturii departe
între amurg şi răsărit cu altul
mi-ai îngropat iubirea pentru tine
ca o corabie scufundată-n mare
și ploaia să veghezea mea cărare.

Și plouă lin, fără cuvinte
ca-n poeziile scrise de Bacovia
încerc să dorm , ascult pe Bach
nu am să-ți mai agăţ pe seară
la geamul tău o roză roşie iubirea.

By Dan G
28 Septembrie 2015

NU ÎMI PLAC OAMENII CARE AU UITAT SĂ IUBEASCĂ

Nu îmi plac oamenii care au uitat să iubească.
când prin absurd mă-ntâlnesc cu unul dintre ei,
închid ușa sufletului și trec tiptil mai departe,
am grijă să nu mă vadă, să-mi fure iubirea.

Nu îmi plac oamenii care își păstrează,
visele încuiate în borcane cu capace roșii,
 de parcă sunt cărabuși pe care îi culegeam
seara la țară când eram noi copiii.

Nu îmi plac oamenii care degeaba își strigă,
îngerii printre lacrimi saline de dor ,
acuzându-i că nu sunt iubiți, așa cum vor,
uitând că trebuie să iubească la rândul lor.

Nu îmi plac oamenii care seară în parc,
bârfesc pe aleile pe care trec vii îndrăgostiţi,
când şi când îngerii lor le strigă
 ,, Deschide-ți inima, nu mă acuza de neiubirea ta.

Nu îmi plac oamenii lași și fricoși,
cei cărora le teamă să zguduie din temelii,
să facă ravagii cu somnul iubirii din ei,
iubire ce o cerșesc, dar nefăcând nimic pentru ea.

By Dan G
28 Septembrie 2015