Nu îmi plac oamenii care au uitat să iubească.
când prin absurd mă-ntâlnesc cu unul dintre ei,
închid ușa sufletului și trec tiptil mai departe,
am grijă să nu mă vadă, să-mi fure iubirea.
Nu îmi plac oamenii care își păstrează,
visele încuiate în borcane cu capace roșii,
de parcă sunt cărabuși pe care îi culegeam
seara la țară când eram noi copiii.
Nu îmi plac oamenii care degeaba își strigă,
îngerii printre lacrimi saline de dor ,
acuzându-i că nu sunt iubiți, așa cum vor,
uitând că trebuie să iubească la rândul lor.
Nu îmi plac oamenii care seară în parc,
bârfesc pe aleile pe care trec vii îndrăgostiţi,
când şi când îngerii lor le strigă
,, Deschide-ți inima, nu mă acuza de neiubirea ta.
Nu îmi plac oamenii lași și fricoși,
cei cărora le teamă să zguduie din temelii,
să facă ravagii cu somnul iubirii din ei,
iubire ce o cerșesc, dar nefăcând nimic pentru ea.
By Dan G
28 Septembrie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu