NOSTALGIE

Mă plimb năuc pe străzile întunecate,
Cu ochii plini de lacrimi îngheţate ,
Stelele ne plâng, cometele sunt a lor lacrimi,
Cad pe pământ, arzând pline de patimi.

Străzile pustii, încet, încet în noapte amorțesc ,
Umblu hai-hui, plângând, mă tot gândesc,
De ce îmi mai apari în vise dureroase,
Doar ai plecat la jocurile tale secretoase.

Luciri cumplite, ascund a ta privire,
Îți este foame și sete de iubire,
Și tu, vulcanică și cam prea libertină,
Îți place să surâzi discret ca o felină.

Și ca un fluture de noapte zbori spre astre,
Căci Lucifer te-ncântă cu flăcări, vii, albastre
Vrăjită de-a lui farmec, te arzi ca o făclie,
Ce tristă e clipă când vezi că te-a vrăjit o molie.
Sunt singur, trist și nostalgia a pierit,
Indiferent, nu-mi pasă că n-ai mai venit !
Nu mă gândesc la tine, rămâi acolo printre stele,
Iubirea ta,absentă,nu mai e scopul vieții mele !

BY DAN G