marți, 12 iunie 2018

NE CHEAMĂ MAREA

Eu, știu că vrei să-ne îtâlnim incăodată, ,
Pe malul marii, unde întâi m-ai sărutat,
Şi ne-am jurat credință, cu lacrimi parfumată, 
În noaptea dulce, de stele colorată.

Tu, știi că vreau, acum, pe valul marii,
Să vii, iubita mea, în pragul înserării,
Să-mi navighezi prin inima la greu,
De tine mi-e foame, mi-e sete mereu.

Eram cuminți pe malul marii noastre,
Castele ne făceam pe dune de nisip,
Le împodobeam cu sclipici din astre,
Şi Luna te-argintea pe chip.

Aș vrea, să scuturi colbul amintirilor, un pic,
Căci eu, în el te văd, mi-e greu să zic,
Dar ai fugit de fericirea cea divină,
La mii de mile, să-i fii cuiva Regina.

Te aud din nou cum mă saluți cu "hola",
Şi cum asupra mea îți lași cupola,
Cu un surâs deschizi portița soarelui,
Şi iarăși sunt pe tronul Regelui.

Aș vrea să-ți spun că ne așteptă marea,
Să ne schimbam pe malul ei  culoarea,
Vom retrăi clipele dulci de magie,
Sărutându-ne cu dulce bucurie.

By Dan G
11 Iun 2018