marți, 26 ianuarie 2016

FLORILE, MIRACOLUL VIEŢII..

           ,, Prima floare înflorită pe Terra a fost o invitație la un cântec necăntat încă !"   

   Rabindranath Tagore

    În cele mai importante clipe ale vieții florile sunt prezente. Florile ne însoțesc pe tot parcursul vieții , în momente mai mult sau mai puțin fericite.
 Când se naște un copil ducem flori mamei. La botez florile sunt prezente. În fiecare an de ziua de naștere primim sau ducem flori. De 1 si 8 martie dăruim flori. Începe școală cumpărăm flori doamnei sau domnișoarei învățătoare a copiilor . Când ne căsătorim sau participăm la o cununie primim sau ducem flori.
Ce este mai frumos decât buchetul de mireasa ! La orice sindrofie florile sunt prezente. Dar și în momente triste, la înmormântare sau ziua morților ducem flori. De primit, primim, de  dăruit, dăruim dar oricum nu le mai atingem, nu le mai simțim parfumul, nu ne mai bucura prezența lor pe  unii dintre noi

,, Ne putem plânge ca tufele de trandafir au spini, sau ne putem bucura ca tufele spinoase conțin trandafiri. "
                                     Abraham Lincoln

Eu  vă  spun sincer, fac parte din  rândul  bărbaților care iubesc florile.Pentru mine toate florile sunt frumoase. Toate au farmecul lor. Ca sunt albe sau colorate toate transmit ceva. Mă binedispun, mă fac fericit, îmi încântă privirea, îmi înmoaie sufletul.
  Florile sunt cheia care deschide calea spre frumuseteay interioara, spre puritate. Nu am crezut că sa existe oameni care să nu adore florile. Dar exista !
Există și acele persoane  care nu  iubesc florile, au  sufletul mai sărac, mai lipsit de iubire..
  Un  zâmbet  și  un  buchet de flori vă  dăruiesc  oameni cu sufletul frumos !


,, Iubesti trandafirii –la fel si eu. As vrea 

Ca trandafirii sa cada din cer, la fel cum ninge

Dintr-o tufa pe care o scuturi. De ce nu ?

Apoi toata valea va fi roza si alba 


Si gingasa sub pasii nostri. Trandafirii ar cadea la fel de usor


Precum penele, mirosind delicat; si ar fi ca si cum 


Am dormi si ne-am trezi in acelasi timp."

                         George Eliot