ZEIȚA MUZĂ

Zeiță , doar tu zilele mi le mângâi, 
Nu pleca de lîngă mine , mai rămîi, 
Cât aș fi,de bătut la cap, și mult năuc,
Şi ești singura ce-mi place, să te-ascult. 

Rămâi cât e plăcut și cât vei vrea,
Fii femeia dorita, fii Zeiță-muză a mea,
Te  vreau ieri, astăzi şi pînă s-o opri roata, 
Cînd voi simți sfîrşitul, am să-ţi spun adio, gata ! 

Dar, până atunci păstrează-mă în viața ta,
Nu lua seama, că-s, uneori, gură spartă,
Nu mă lăsa îngândurat, în amară sihăstrie,
Tu știi, să-mi aduci în viața bucurie.

Eu  vreau să-ți fac viața și trăirea fericită,
Să simți, în fiecare zi, cât de mult ești iubită,
Zeiță, muză  să îmi fii sau ce ți-o place,
Am înțeles ca, uneori, tu vrei să fii lăsată-n pace.

Tu eşti din soare ruptă, Zeiță din povești,
C-un simplu zâmbet, cumplit mă zăpăcești,
Pentru el, dau tot aurul din lume,
Mă crede, eu te rog, știi ca nu spun glume.

Fără tine, durerea mă zdrobește-n fiecare seara,
Nu pot dormi, umplu împleticit, pe afară, 
Sperând ca poate umbra ta o să apară, Să îmi aduci în suflet, caldă, primăvară.

De DAN G
19 Martie 2017