VINO, VINO

Tu ai plecat, și am rămas nostalgic,
În plină primăvara atât de melancolic,
Visez ținuturi calde unde cresc palmierii,
Cu noi îmbrățișați în spuma mării.

Iubito, luceafăr bun, plecat departe,
Tu, mai citit mereu ca pe o carte,
Trimite-mi sol, pe nesperat noroc,
O întruparea a dulcelui  tău joc.

La tine, sunt mereu palmieri infloriți,
La noi, caișii și magnolile sunt împodobiți,
Cu florii albe-rozalii ca-ntr-o poveste,
Și dragostea pentru tine îmi tot crește.

Iubito, stea blândă, rătăcită-n depărtări,
Vino, nu zabovii pe tristele cărări,
Aștept înfrigurat din depărtări să vii,
Să rătăcim alături prin livezi și vii.

O, vino mai curând, adu-mi în viața soare,
Mă ard și-acum șoaptele spuse la plecare,
Vino, iubito, vino, eu te-aștept aici,
Unde cresc Margarete și zboară rândunici.

By DAN G
29 Martie 2017