AMAR...

Unui bun  amic... 

Cândva , te-mbătai cu apă chioară ,

Când sărutăi, duios, corpul ei gol,
Azi, năuc de dor din calea-afară,
Nu poți să te îmbeți cu vin și tramadol.

 Mult prea însetată ți-a fost iubirea,
Când îți lăsai asupra ei privirea,
Acum bei, te-neci în valuri de alcool,
Să uiti că-n viața ta, ea,nu mai dă ocol.

Te cred, ea,ți-a umplut de soare viața,
O cauți acum năuc, de dorul,prin ceață,
Degeaba aduni în tine râuri de alcool,
Ea nu mai vine, nu mai visa la trupul ei gol.

Trezește-te, amice, începe o nouă viața,
Nu căuta degeaba să-i mai dai iubirea,
Plecată e în alte brațe, așa cum are firea,
Tu ești bun, soarele îți va zâmbi iar dimineața.

Doar știi că-n dragoste e miere și pelin,
Adesea cei ce se iubesc, se mai și ceartă,
Își dau cu tifla, plecând închid o poarta,
Degeaba aștepți, s-au dus și nu mai vin.

De Dan G