CE VARĂ-TOAMNĂ

Mergem pe drum împreună…
departe…foarte departe,
suntem despărțiți,
 dar pășim împreună,
ce vară-toamnă zace în noi.

Ridicăm din când în când,
privim unul spre celălalt,
 tu zâmbeşti, eu mă încrunt,
apoi zâmbesc și te-ncrunți tu.

Ne ţinem de mână,
 cu liniile destinului din palme
departe din ce mai departe,
una de lângă alta,
ce vară-toamnă în inima noastră.

Ne arde un dor, un fior,
e vară - toamnă în sufletul meu,
doar tu și Dumnezeu,
știe ce e în sufletul tău.

Prezentul nu ne mai duce departe,
trădarea a trecut peste noi,
 timpul nostru în doi a expirat,
 şi totuşi, cât de mult mi-aş dori
 să ştiu dacă vei regreta timpul nostru.

Eu, nu te-aş putea întreba,
tu, nu mi-ai putea răspunde,
nu aş vrea să-mi promiți,
tot ce nu mi-ai putea minte,
ce vară-toamnă în sufletul tău.

Iubirile sunt toate la fel,
crezi tu, deja cred şi eu – la fel,
cum aş putea să aflu altă iubire,
 dacă nu e bine să iubeşti,
ce vară-toamnă în sufletul meu.

By Dan G
01.09.2015